“Fabrica De Fericire” Primola
Feb 10th, 2010 | De Ioana Doroftea | Categoria: criticiClient: Primola
Agentie: CAP
Job: Realizarea unei campanii de promovare pentru Primola
Renuntam la criticat si ne dam pe scris povesti, povesti de catifea. Ei, nu se poate nici chiar asa. Tot ce am vrut sa fac, a fost sa introduc oarecum subiectul de astazi. Primola si-a lansat o noua campanie de comunicare. Ne vinde o poveste. O sa vindem si noi niste critici la adresa lor.
In momentul in care hotarasti sa vii pe piata cu o campanie noua, cu un mesaj nou, oamenii ar trebui sa vada asta, nu sa simta ca ceva e putred la mijloc. Este cazul campaniei de fata. Pe de o parte, ideea de poveste a fost mult exploatata din punct de vedere creativ. Poate ca si functioneaza, nu zic nu, dar mi se pare ceva sters, un lucru cu care oamenii sunt de acum mult prea obisnuiti si poate caruia nu ii mai dau importanta. Da…inca o poveste, m-am saturat.
Singura chestie care poate sa diferentieze o campanie de alta este strategia creativa, care aici nu e una chiar atat de noua. Welcome into my world. Cred ca macar de aici o sa gandim la fel. S-au mai realizat campanii in care produsele sa fie prezentate inca de la primul proces de productie, unele chiar ambalate intr-un ambient de poveste, dar (si aici este un mare dar), asta prea mult seaman cu “Fabrica de fericire” a celor de la Coca Cola. Se obisnuieste copierea. In vremuri de criza (si asta a devenit un cliseu) dispar si ideile creative, nimic nu ma functioneaza.
De ce spun ca s-a copiat, cred ca puteti sa va dati seama si singuri: s-a folosit aceeasi tehnologizare a procesului de productie pentru ca in final, cineva sa se bucure de minunea care iese. No more things to say about this, it’s all about Coca Cola creativity.
Mergand mai departe cu analiza, ajungem la catifeaua din ciocolata. Pana la urma, orice ciocolata e catifelata (exceptand unele cazuri). Ce rost sa insisti pe acest element care nu e deloc diferentiator? In fine, totul e limitat in aceasta reclama, nimic nu mi se pare nou.
Ciudate mi se par fabricile de ciocolata, atarnate de undeva din cer. Cred ca ingerii si le-au atarnat de aripi (de aici o fi venind si catifelarea). Mai mult decat atat, si tipa e cu capul in nori. Cum sa gasesti o scara atat de lunga incat sa ajungi pana deasupra norilor? Vreau si eu. Poate trece un avion pe sub ei si ii rupe scara…si gata cu fericirea si catifelarea. Daca tot au ajuns pana la nori, trebuiau sa se axeze doar pe spatiul divin, cum ar fi sa faca ingerasii ciocolata (cred ca ar fi avut un impact mult mai mare).
Destul pentru azi, mai aveti ceva de adaugat sau de criticat referitor la ce am scris? Astept.